 |
www.berbere.com
www.tamazight.biz
www.amazighworld.org
www.amazighworld.org
www.amazigh-quebec.org
www.tamanrasset.net
www.kabyle.com
www.la-kabylie.com
www.matoub.kabylie.free.fr
www.kdanoun.free.fr
www.idir-officiel.fr
www.kabyles.net
www.brtv.fr (radio live)
www.algerie-ancienne.com
(cărţi algeriene din secolele XIV-XX))
www.abcdelacpa.com
(fotografii vechi)
|
 |
Azul fell-awen! (Salut...tuturor!)
Îi mulţumesc lui Ramdane Meziani, pentru că a făcut posibilă dragostea mea pentru Kabylia şi Sahara, lui Hakim Backouche pentru bucuria descoperirii cărţilor lui Mouloud Mammeri, lui Meziane Chenna pentru probarea nobleţii sufletului kabil şi tuturor utilizatorilor eMule şi uTorrent pentru furnizarea filmelor documentare, artistice şi a muzicii berbere, materiale fără de care ideea conceperii unui viitor volum, Les Traces du Silence (Urmele Tăcerii) ar fi rămas ... adormită...
***
Această întâmplare minunată a ființei mele nu poate purta numele de poveste, pentru simplul fapt că poveştile şi-au pierdut sâmburele de adevăr încă din timpurile mitice, ancestrale…
Această întâmplare minunată a ființei mele nu poate purta numele de istorie, pentru simplul motiv că istoria nu se scrie în şiruri oarbe de cuvinte, pe o banală coală de hârtie…
Această întâmplare minunată a ființei mele nu poate purta nici numele de…viață, pentru că viața nu se scaldă în silabe ci în sânge, numai astfel putând da naştere unei alte vieți…
Această întâmplare minunată a ființei mele nu poate purta nici numele … tayri (iubire), pentru că iubirea nu se trăieşte doar din nostalgii şi speranțe, nici din plecări continue şi distanțe implacabile…
Această întâmplare minunată a ființei mele poartă numele patriei lui Mouloud Mammeri şi a tuturor oamenilor liberi: Kabylia.
***
Rătăcind între două linişti (aceea a Dreptății şi aceea a Trecerii), am fost îndemnată de propria conştiință (trezită poate de o altă conştiință, ce suferea la distanță de un continent) să aştern pe hârtie urmele lăsate la începutul de secol XXI peste inima şi sufletul meu…
Am început cu Tizra Aissa (Pietrele lui Iisus) incursiunea mea de suflet şi, plecând din Ait Yahia Moussa, regiunea Tizi Ouzou, spre îndepărtata Sahara am descoperit de fapt nu nişte oameni ci... o lume.
Am descoperit civilizația berberă sau... amazigh [amazir] peste care au trecut mai multe dominații (de la cartagineză şi romană, la arabă şi franceză)…şi peste care s-au aşezat două procese de înnoire în plan spiritual: unul paşnic şi firesc, al creştinării din primele secole după Hristos… altul forțat şi brutal: al arabizării şi islamizării secolelor următoare…
Dar nici arabizarea şi nici colonialismul francez din secolele XIX-XX nu au reprezentat poate pericolul cel mai mare pentru kabylii din nordul Algeriei şi nici pentru reprezentanții imazighen (berberi) de pe culmile muntoase ale Rifului marocan sau Atlasului… Pericolul cel mai mare e dezrădăcinarea voluntară actuală, sub chinuitorul impuls al atracției Occidentului european, Canadei ori Statelor Unite...
***
Nu am călătorit niciodată cu paşii mei spre Algeria, dar cred că paşii sufletului şi ai minții au compensat toate călătoriile posibile şi imposibile ale trupului…
Cunosc acum cărările muntelui Djurdjura (muntele sfânt al kabylilor, cum a fost poate Ceahlăul-Kogaion pentru daci)… Ştiu pe de rost cărările pe care le străbătea Baya (eroina berberă, luptătoare pentru păstrarea colinelor poporului de păstori, în fața tendințelor de acaparare arabă)… Cânt cu frenezie în cămările ascunse ale inimii cântecele lui Idir. Vibrez la auzul numelui unui mare martir, al unui simbol al luptei pentru afirmarea națiunii amazigh, Lounes Matoub (cântăreț şi scriitor asasinat în iunie 1998) şi nu mi se pare străin nici un cuvânt din opera literară a lui Mouloud Mammeri.
Ce poate fi mai mult Kabylia decât oglinda unei lacrimi vărsate cu sinceritate (în dimineața reînvierii unei națiuni care rupe cătuşele arabizării şi islamizării) de către o europeană ce nu a părăsit decât temporar vechiul continent ?
***
Dedic viitorul volum Urmele Tăcerii (Les Traces du Silence) şi o parte din însemnările cuprinse în jurnalul meu, bătrânilor Kabyliei care mai au forța să lupte pentru păstrarea tradiţiilor ce se pierd în negura timpului, tinerilor ce nu uită bucuriile unei vieți sădite în ei din momentele alăptării la sânul mamei şi copiilor care se pregătesc pentru lungul drum către libertatea promisă de Dumnezeu.
În amintirea prințesei berbere Kahina, tânăra creştină ucisă de arabi... chiar în fruntea armatei imazighen (oameni liberi)...
Kker, a mmi-s Umazigh! Ulac smah ulac! (Trezeşte-te popor amazigh! Lupta continuă !)
Web
Prima pagină
© 2007-2012 anavirlan.ro
 |
 |
